Silvia Cinca este o prozatoare. Este fiica Alexandrinei şi a lui Ştefan Niculescu. Invaţă în Bucureşti, unde termină o şcoală pedagogică iar în 1962 îşi ia licenţa la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale", secţia critică, funcţionând ca redactor la Radiodifuziunea Română şi la Televiziune (1962-1973). Continuă și actoria la clasa Dina Cocea.  Corespondent Radio la Athena, Grecia (1973-1977).

În 1977 se stabileşte cu familia în Statele Unite. Din 1980 este angajată a postului de radio Europa Liberă (Washington D.C.). În America scrie frecvent la „Lumea liberă", şi „Micro Magazin", Meridianul Românesc. 
Inițiază și conduce asociația LiterArt.

A fost distinsă cu Premiul Academiei Româno-Americane pentru Comrade Dracula şi Homo Spiritus, cu Premiul Romfest '92 (Canada) pentru Radiografii pentru iubire. Premiul MNEMOS pentru  Radiografii pentru succes. A mai semnat cu pseudonimul Roberta King. În ţară a colaborat la „România literară", „Luceafărul", „Cinema", „Cronica", „Tribuna" etc.

Cinca a debutat editorial în 1966, cu volumul de schiţe şi povestiri Pisica şi vorbele; „subiecte sentimentale" sunt aici tratate în moda Noului Roman. Modernitatea şi sintaxa şocantă cedează repede locul tentaţiei fantasticului şi bizarului, odată cu Spargeţi oglinzile (1969), după care explorarea subconştientului (Zăpada nevăzută, 1973), minarea realităţii prin inserţii cvasionirice îi devin procedee favorite în analiza erosu-lui. În ciuda lirismului prozelor, personajele au un dinamism şi un nonconformism evident, de unde şi aprecierea autoarei, de către unii comentatori, drept „iconoclastă".

În Statele Unite, publică la început o selecţie din prozele tipărite în ţară (The Night of the Rising Dead, 1985). După accentul pus pe problemele sufletului tânăr şi pe aspectul etic al existenţei, în Comrade Dracula (1988) încearcă să dezvăluie, cu accente clare, dezastrul conştiinţelor sub regimul Ceauşescu, nu fără acroşaje comerciale de tipul „istoria fascinant provocatoare şi captivantă a Noului Vampir". În anii '90, energia desfăşurată în formula bizar-explozivă şi sentimentalist-analitică a anilor '60 îşi caută o altă matcă, şi anume o literatură în marginea preceptelor biblice şi a experimentalismului psihoterapeutic. E tot mai evident că autoarea se depărtează cu nostalgie de real, atrasă iremediabil de protitipul libertății evanghelice și de paradigma iubirii universale. Proza morală se substituie progresiv observației sociale, restituind evenimentului aura de metaforă vie și de profunzime convertită în meditație și reverie.
Himera (1996) este un roman captivant despre drama exilatului, însă Radiografii pentru iubire (1992), Radiografii pentru succes (1993), Gabriel vorbeşte din împărăţia spiritului (1996) propun căi de autoameliorare a profilului interior prin meditaţie, autocunoaştere, supunere la exigenţele morale. Iubirea se încarcă de atributele aventurii spirituale, adevărul erotic elementar fiind opus urii, răului, morţii. În 1969 Cinca semnase înainte de “fuga” în Statele Unite, şi o monografie despre Jean Gabin.

OPERA:

Pisica şi vorbele, Bucureşti, 1966; Redactor Editura Eminescu Georgeta Dimisianu.
Spargeţi oglinzile, Bucureşti, 1969;
Jean Gabin, Bucureşti, 1969;
Trenul fără staţii, Bucureşti, 1971;
Zăpada nevăzută, Bucureşti, 1973;
The Non Stop Express, Washington D.C., 1983;
Rupere de cercuri, Munchen, 1984;
The Night of the Rising Dead, Lawrenceville, 1985;
Homo Spiritus. Joumey of Our Magic, Washington D.C., 1988;
Comrade Dracula, Washington D.C., 1988;
Scream, Independence (Missouri), 1990;
Radiografii pentru iubire, prefaţă de Gabriel Dimisianu şi George Astaloş, Washington D.C. - Bucureşti, 1992;
Oceanul, prefaţă de Mircea Iorgulescu şi M.N. Rusu, Washington D.C. - Bucureşti, 1993;
Radiografii pentru succes, prefaţă de M.N. Rusu, Iaşi, 1993;
Gabriel vorbeşte din împărăţia spiritului, Bucureşti, 1996;
Himera, prefaţă de Ion Ţugui, Bucureşti, 1996;
Forest of Angels, Washington D.C., 1996;
ediţia (Pădurea îngerilor), traducerea autoarei, Bucureşti, 1998;
Gabriel revine din împărăţia spiritului, Iaşi, 1997;
Arşiţă texană, Bucureşti, 1998;
Fascinaţia misterelor (Gabriel 3), Bucureşti, 1998;
Hoot of the Owl in Dracula's Castle, Washington D.C., 1998;
Schimbarea, prefaţă de Iordan Chimet, Bucureşti, 2000;
Între destin şi Dumnezeu. Lovitura, Bucureşti, 2000;
Mesagerul speranţei, Washington D.C., 2001.
Fuga, Editura Eminescu 2006 București
The Run Washington D.C., 2006  
Magia vieții – Editura Semne 2014 Bucuresti
Magic of Life –Moonfall Press 2014 USA
Dansezi? –Editura Semne 2016 Bucuresti
Would You Like To Dance? 2016 Moonfall Press USA

Premii literare – Premiul Academiei Româno-Americane SUA, pentru Comrade Dracula și Homo Spiritus. Premiul Romfest Canada, pentru Radiografii pentru Iubire, premiul Mnemos  Contact Internațional Iasi, pentru Radiografii pentru succes.
 
Membră Uniunea Scriitorilor din România, Pen American Writer.

Referințe critice, biografii și comentarii complete în Dicționarul Biografic al Literaturii Romane de Aurel Sasu, (pagina 330...); Dicționarul general al literaturii Romane al Academiei Române, (pagina 225); Antologia Personalităților din exil- Institutul Român de cercetări istorice, Români în știința și cultura universală-Academia Româno-Americană de științe și arte, alte dicționare și cărți de referință, precum și comentarii în scrierile timpului în SUA și România. Cartea Intre sublim și tragic de George Băjenaru – Prezentul tragic în proza Silviei Cinca, în cartea Diorame și eseuri de George Alexe -Silvia Cinca rediviva, Lupta cu Dracula, Strigăt în neființă, In prima linie a revoluției, drumul spinos al înțelegerii etc.  Alte referințe critice M.N. Rusu, Magdalena Popescu, Tudor Nicolescu, Aureliu Goci, Mircea Iorgulescu, Dumitru Ichim, Radu Bărbulescu, Aurel Sasu, Constantin Eretescu, Gabriel Dimisianu, etc. etc...
(Spicuiri din Crispedia, Dicționarul Academiei Române, Dicționarul Scriitorilor Români de Aurel Sasu.) Alte referințe în facebook.